Restaurante
În Centrul localităţii Neusiedl am See se află pensiunea plină de tradiţie „Zur Traube”, un han în sensul iniţial al cuvântului. Pensiunea, care acum e condusă de a treia generaţie, invită oaspeţii la zăbovire prin atmosfera
ei
confortabilă sub bolţile vechi de 250 de ani. Clienţii permanenţi îşi uită aici
necazurile, fac politică cu mare vervă şi discută despre ce se întâmplă în lume
şi in oraş.
Dimineaţa veţi putea savura un mic dejun copios şi în zilele de piaţă avem delicatese speciale, precum creier cu rinichi, Beuschl sau ficat pe grătar. Este un han unde se pune baza pe comunicare, fie duminica dimineaţa după shoppingul matinal, fie după şedinţele numeroaselor organizaţii.
Meniul cuprinzător oferă de toate atât pentru iubitorii de mâncare simplă cât şi pentru cei care preferă ceva select, cu prăjituri din spaţiul panonic şi specialităţi alese. Evenimentul culinar este însoţit de vinuri bune din pivniţele viticultorilor renumiţi ai ţării. O ceaşcă bună de cafea şi o prăjitură de casă – fie ca desert, fie ca gustare de după masă – vă vor întări pofta de viaţă.
Dacă doriţi să sărbătoriţi ceva vă răsfăţăm cu drag, atât pe Dvs. cât şi pe oaspeţii Dvs. Vă putem oferi şi o cameră separată pentru festivităţi cu circuit închis unde veţi putea sărbători nestingheriţi alături de familia şi prietenii Dvs., putând alege dintr-un meniu special conceput pentru Dvs. sau savurând mâncăruri a la carte.
În Centrul localităţii Neusiedl am See se află pensiunea plină de tradiţie „Zur Traube”, un han în sensul iniţial al cuvântului. Pensiunea, care acum e condusă de a treia generaţie, invită oaspeţii la zăbovire prin atmosfera
ei
confortabilă sub bolţile vechi de 250 de ani. Clienţii permanenţi îşi uită aici
necazurile, fac politică cu mare vervă şi discută despre ce se întâmplă în lume
şi in oraş.Dimineaţa veţi putea savura un mic dejun copios şi în zilele de piaţă avem delicatese speciale, precum creier cu rinichi, Beuschl sau ficat pe grătar. Este un han unde se pune baza pe comunicare, fie duminica dimineaţa după shoppingul matinal, fie după şedinţele numeroaselor organizaţii.
Meniul cuprinzător oferă de toate atât pentru iubitorii de mâncare simplă cât şi pentru cei care preferă ceva select, cu prăjituri din spaţiul panonic şi specialităţi alese. Evenimentul culinar este însoţit de vinuri bune din pivniţele viticultorilor renumiţi ai ţării. O ceaşcă bună de cafea şi o prăjitură de casă – fie ca desert, fie ca gustare de după masă – vă vor întări pofta de viaţă.
Dacă doriţi să sărbătoriţi ceva vă răsfăţăm cu drag, atât pe Dvs. cât şi pe oaspeţii Dvs. Vă putem oferi şi o cameră separată pentru festivităţi cu circuit închis unde veţi putea sărbători nestingheriţi alături de familia şi prietenii Dvs., putând alege dintr-un meniu special conceput pentru Dvs. sau savurând mâncăruri a la carte.
Restaurante
Cele mai vechi restaurante cunoscute existau în Imperiul Roman. În Pompei
existau peste 120 de birturi şi restaurante. Restaurantele aveau cel mai des
pulturi către stradă unde se vindeau mici gustări şi una sau mai multe încăperi
de servire a mesei. În cele simple clienţii stăteau pe scaune, cele mai mari
fiind dotate cu şezlonguri şi cu fresce, asemănător cu sufrageriile
particulare. Soţiile şi fiicele nu aveau acces în restaurante – frescele cu
motive erotice dintr-un colţ al încăperilor lasă de ghicit motivul acestui tabu.
Cei mai buni bucătari erau sclavii sau angajaţii familiilor bogate şi se gătea doar acasă. Restaurantele erau conduse în schimb mai ales de oameni liberi din diferite ţări, dar renumele lor culinar nu era prea bun.
În Europa nu existau restaurante de la Imperiului Roman încoace, doar hanuri, care erau vizitate în special de călători siliţi de împrejurări. Se mânca ce se servea la masa comună,iar mâncarea era de cele mai multe ori foarte simplă.
Restaurante le în sensul de azi s-au înfiinţat o dată cu Revoluţia franceză, când s-a revocat şi vechiul drept de bresle prin care gătitul supelor si pastetelor etc. era riguros delimitat. Numele de restaurant a fost dat de un hangiu dintr-o din Paris, Boulanger, care conform propriei reclame oferea „restaurante dumnezeieşti”, supe superfortifiante. În 1765 acesta a primit aprobarea ca, în ciuda regulamentului breslelor, să servească pe lângă supă şi copane de berbec cu sos. De atunci acesta s-a numit „restaurateur” şi supa lui a dat numele restaurantelor, care ofereau diferite mâncăruri.
Cei mai buni bucătari erau sclavii sau angajaţii familiilor bogate şi se gătea doar acasă. Restaurantele erau conduse în schimb mai ales de oameni liberi din diferite ţări, dar renumele lor culinar nu era prea bun.
În Europa nu existau restaurante de la Imperiului Roman încoace, doar hanuri, care erau vizitate în special de călători siliţi de împrejurări. Se mânca ce se servea la masa comună,iar mâncarea era de cele mai multe ori foarte simplă.
Restaurante le în sensul de azi s-au înfiinţat o dată cu Revoluţia franceză, când s-a revocat şi vechiul drept de bresle prin care gătitul supelor si pastetelor etc. era riguros delimitat. Numele de restaurant a fost dat de un hangiu dintr-o din Paris, Boulanger, care conform propriei reclame oferea „restaurante dumnezeieşti”, supe superfortifiante. În 1765 acesta a primit aprobarea ca, în ciuda regulamentului breslelor, să servească pe lângă supă şi copane de berbec cu sos. De atunci acesta s-a numit „restaurateur” şi supa lui a dat numele restaurantelor, care ofereau diferite mâncăruri.